Dragii nostri, vin frigurile si cat de trist este sa recunoastem ca,  cei mai vulnerabili  raman a fi batranii. Batrani indurerati de singuratate, saracie si neputinta... Sa le deschida cineva poarta, sa ii asculte cateva minute, sa simta ca cineva se mai gandeste la ei , asta e alinarea lor. Am ajuns timpuri in care batranetea este o povara. E trist sa vezi cum se chinuie sarmanii batrani, e trist sa auzi ca, sunt fosti profesori, sau medici, bucatari, croitorese , profesii in care si-au dedicat ani pentru societate si acum in ultimile zile de viata au ajuns sa cerseasca caldura in casa si o bucata de paine...  Cea mai mare pomana este atunci cand ajuti un batran chinuit de grijile batranetii.  Daruiti caldura ori de cate ori aveti posibilitate pentru ca nici batrani straini nu exista. Sunt ai nostri si intr-o zi vom fi si noi ca ei...  Multumim ca ne ajutati sa ajutam!